Oranjestad-Dia 28 april e organisacion di ILO (International Labor Organization) ta considera e fecha aki como e dia di “Safety & Health at Work”. Y e anja aki mi lo kier a pone extra antencion pa cu e fecha aki, como cu Aruba falta hopi ainda pa hasi pa loke ta trata e asunto aki. Tene na cuenta cu 1 di mei (dia di labor), ta bai man den man cu e fecha aki. Dus no solamente seguridad di un trabou, pero tambe seguridad na pia di trabou.
Desde 2004 e departamento di DTI a saca un rapport unda ta mustra bon cla cu nos leynan di “Safety” ta hopi anticua, y no ta pas mas pe temponan aki, esta e “Veiligheidsverordering y –besluiten”, cu mester bin un revicion pronto of te hasta cambianan. Internatiolmente Aruba ta kedando atras pa loke ta trata e leynan aki. Ta loke cu ILO 155 tambe ta mustra. Pero despues di 1 decada si no ta mas, nada concreto ainda. Y esaki sigur ta di lamenta.
SVb na 2007 a cuminsa traha riba un asina yama “voorstel arbeidsomstandigheden wetgeving”, cu na 2010 ainda tawata un concepto y version 4. Berdad cu no por copy/paste e leinan di Hulanda of Merca sin mas, pero di 2004 pa 2014 mester por a bin cu algo pa ehucuta.
Den tur e rapportnan aki tin segurencianan valioso pa considera. Na banda di e rapportnan aki, tawatin tambe differente conferencia riba e tema aki, caminda mas sugerencia y sigur promesanan a bin dilanti, pero ta te eynan ela keda tambe.
Na 2011 parlamentario D. Rasmijn, despues di a mira un stellagi den mal estado y personanan laborando “unsafe” ariba esaki na e edificio di parlamento mes, a bin cu un bon iniciativa. Esta di a lanta un commicion “werkveiligheid” pa pone atencion riba e asunto aki. Lamentabelmente e commicion tawata pa 6 luna so, y den e corto tempo aki no a logra caba e trabou. Di esaki un punto valioso si a bin sali afor, esta cu un minister a hasi e promesa di bai duna atencion na e tema aki. Esaki tawata un segurencia den un di e rapportnan, cu ta pa e Ministerio di Labor coordina esaki. Gobierno a cambia y un minister nobo a tuma e cartera over. Mi ta spera cu ta dunando atencion na esaki, y cu e no lo wordo hinca den lachi pa otro 10 anja mas. E problematica di zonido duro, asbest y hopi otro cosnan mas ta cuminsa aki, unda cu e nos leynan ta anticua, y no mas adecua pe tempo aki.
“Safety & Health at Work” ta di sumo importancia pa tur cu ta labora. Y mester tene esaki bon na cuenta, sigur ora dia tras di dia accidentenan ta pasando na pia di trabou, cu simpelmente por a wordo evita si tin bon leynan di “safety”.
Un dicho bon conoci ta: “SAFETY FIRST”, but how first is the safety in Aruba?